30 décembre 2004O obligatie morala si legala de a actiona
Sistemele penitenciare au o responsabilitate legala si morala de a face tot ceea ce le sta in putinta pentru a preveni raspandirea bolilor infectioase in randul detinutilor, si de ale oferi acestora ingrijire, tratament si sprijin echivalente celor oferite in comunitate. O buna prevenire si ingrijire in penitenciare sunt in interesul tuturor - detinuti, personalul penitenciar si public.
Datoria Statului in privinta Sanatatii
Prin natura sa, incarcerarea implica pierderea dreptului la libertate. Oricum, detinutii isi pastreaza celelalte drepturi si privilegii „cu exceptia celor eliminate sau restrictionate in mod necesar datorita incarcerarii”. In particular detinutii, la fel ca orice alta persoana, au „dreptul la cel mai inalt nivel de sanatate fizica si mentala care este posibil” : datoria statului cu privire la sanatate nu se termina la portile penitenciarelor.
Recomandarile privind HIV/SIDA si consumul de droguri in penitenciare au subliniat deopotriva importanta preventiei in penitenciare si au sugerat sa se puna la dispozitia detinutilor prezervastive, dezinfectant, ace sterile si tratament cu metadona ; deasemenea au subliniat ca este important sa se ofere detinutilor ingrijire, tratament si sprijin echivalente celor disponibile in comunitate. Conform Ghidului Privind HIV/SIDA in Penitenciare elaborat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 1993 „toti detinutii au dreptul sa primeasca, fara discriminare, ingrijire medicala echivalenta celei disponibile in comunitate, aceasta incluzand si masurile preventive”. OMS specifica ca administratiile penitenciarelor au responsabilitatea de a implementa politici si practici care sa creeze un mediu mai sigur si care sa scada riscul de infectie HIV atat pentru detinuti cat si pentru personal. Aceste recomandari se regasesc si in Misiunea Serviciului Corectional al Canadei, pentru care un „obiectiv strategic” este oferirea unui „mediu fara risc, sigur si curat care sa promoveze sanatatea si bunastarea”.
Actiuni Legale ale Detinutilor
Legea poate fi folosita pentru a forta sistemele penitenciare sa introduca masuri preventive, sau pentru a le face sa se recunoasca responsabile pentru neoferirea acestor masuri, precum si pentru principala consecinta a lipsei masurilor prevenitve, respectiv transmiterea infectiilor in penitenciare. In unele cazuri, detinutii au initiat deja actiuni legale pentru pentru a obtine acces la prezervative si la tratamentul cu metadona. In aceste cazuri, prin aceasta s-a oferit catalizatorul necesar pentru instituirea unor schimbari care erau demult recomandate. Dealtfel tribunalele nici nu au trebuit sa instrumenteze cazurile, deoarece guvernele si autoritatile penitenciare, in parte cel putin datorita acestor cazuri, au actionat inainte ca instantele sa ii forteze sa faca acest lucru, si au pus la dispozitia detinutilor atat prezervative cat si tratament de mentinere pe metadona.
Mai mult, in cel putin doua cazuri, detinuti din Australia au initiat actiuni legale pentru a obtine despagubiri pentru ca s-au infectat HIV in timpul detentiei. Primul detinut s-a infectat HIV in timp ce era incarcerat intr-o unitate de maxima securitate din Queensland, si a cerut despagubiri printr-o actiune legala impotriva sistemului penitenciar acuzandu-l de neglijenta. Al doilea detinut a depus marturie de pe patul de spital cum ca a contactat HIV cand era sub controlul si si custodia autoritatilor penitenciarului New south Wales, si a instituit o plangere pentru neglijenta impotriva autoritatilor penitenciarului pentru ca nu i-au oferit acces la prezervative si ace sterile pe perioada incarcerarii.
Deoarece acesta a murit la scurt timp dupa inceperea audierilor pre proces, si nu a lasat in urma lui bunuri sau dependenti, cazul a fost inchis la moartea sa. Aceste cazuri au fost importante, dar ar fi rusinos daca detinutii ar fi obligati sa recurga la actiuni legale pentru a li se recunoaste dreptul la masuri preventive. Nu exista nici o indoiala asupra faptului ca este mai potrivit sa se rezolve problema oferirii de masuri preventive detinutilor printr-o actiune de schimbare rapida a sistemelor corectionale decat prin actiuni legale.
De ce ar trebui sa ne intereseze aceasta problema ?
Detinutii, chiar daca traiesc in spatele gratiilor, sunt parte a comunitatilor noastre. Dupa un anumit timp majoritatea parasesc penitenciarele si se intorc in comunitate, uneori dupa un foarte scurt timp petrecut in unitatile corectionale. Unii detinuti intra si ies din penitenciar de mai multe ori. Detinutii au dreptul la acelasi nivel de ingrijire si protectie ca si persoanele din comunitate. Ei sunt condamnati la privare de libertate, si nu la infectare :
Prin intrarea in penitenciar, detinutii sunt condamnati la incarcerare pentru infractiunile pe care le-au comis ; ei nu trebuie condamnati la HIV si SIDA. Nu exista nici o indoiala ca guvernele au o responsabilitate morala si legala de a preveni raspandirea HIV in randul detinutilor si a personalului, si de a oferi ingrijire si tratament celor infectati. Ele au deasemenea responsabilitatea de a preveni raspandirea HIV in randul comunitatilor. Detinutii sunt comunitatea. Ei vin din comunitate si se intorc in ea. Protejarea detinutilor inseamna protejarea comunitatilor noastre. (Comisia ONU pentru Drepturile Omului, 1996). Introducerea masurilor preventive in penitenciare si oferirea de ingrijiri medicale echivalente celor disponibile in comunitarte, sunt in interesul tuturor partilor implicate. Atat detinutii, cat si personalul si publicul general vor beneficia in urma oricarei maruri prin care se previne raspandirea HIV si a altor infectii. Prin aceste masuri se va proteja sanatatea detinutilor, care nu trebuie, datorita incarcerarii, sa fie expusi riscului unei maladii mortale. Prin aceste masuri se vor proteja angajatii din penitenciare, deoarece reducerea prevalentei infectiilor in penitenciare inseamna si reducerea riscului de expunere a personalului la aceste infectii. Prin aceste masuri se va proteja si publicul. Cei mai multi detinuti stau in penitenciare doar scurte perioade de timp si se intorc apoi in comunitatile lor. Pentru a proteja populatia generala, trebuie sa existe masuri preventive in penitenciare, la fel cum ele exista in afara lor.
Lecturi suplimentare
Lecturile suplimentare nu sunt disponibile in limba romana. Pentru o lista in limba engleza sau franceza a lecturilor suplimentare va rugam sa consultati pe acest site varianta engleza sau varianta franceza a acestei foi informative.
Translated by Raluca Ionescu-Ittu
Montreal, Canada
February 2002
Reteaua Canadiana Legala pentru HIV/SIDA (Canadian HIV/AIDS Legal Network) este o organizatie canadiana non-guvernamentala care actioneaza in domeniul HIV/SIDA la nivel national si international. Reteaua Canadiana Legala pentru HIV/SIDA este un partener activ in Proiectul Legal SIDA, Africa de Sud.
Canadian HIV/AIDS Legal Network
Réseau juridique canadien VIH/sida
417, rue Saint-Pierre, suite 408, Montréal (Québec) Canada H2Y 2M4
Telephone/Téléphone : 514-397-6828 Fax/Télécopieur : 514-397-8570
E-mail/Courriel : info@aidslaw.ca ; Web : http://www.aidslaw.ca
Reteaua Canadiana Legala pentru HIV/SIDA (www.aidslaw.ca)
